Sindrom de tunel carpian: profesia ca factor de risc

Încă dintotdeauna a existat o legătură între profesia și problemele de sănătate pe care le dezvoltăm în timp. Procesul de diagnosticare se bazează adesea pe această asociere, cu atât mai mult în cazul afecțiunilor de la nivelul mâinii. O excepție de la regulă nu face nici boala care afectează aproximativ 3.8% din populația globală: sindrom de tunel carpian. Mai multe despre aceasta și despre rolul ocupației noastre în dezvoltarea sa poți afla din acest articol.

Sindromul de tunel carpian poate fi declanșat atât de factorii degenerativi, cât și în urma traumatismelor suferite.

De pildă, predispoziția pentru STC poate fi moștenită genetic, sau poate apărea la femei, în timpul sarcinii. În această perioadă, volemia și debitul sanguin cresc, încărcând suplimentar tendoanele și crescând, indirect, presiunea din canalul carpian. În plus, din cauza anatomiei înguste a încheieturii mâinii, femeile devin mult mai susceptibile să dezvolte sindromul de tunel carpian.

Tot din această categorie fac parte și vârsta sau prezența altor afecțiuni medicale. În general, persoanele vârstnice prezintă o tendință în a dezvolta sindromul de tunel carpian. În ceea ce privește problemele de sănătate, riscul dezvoltării STC sporește în cazul celor ce suferă de:

• boli de inimă;
• diabet;
• artrită reumatoidă;
• dezechilibru tiroidian;
• alte boli cronice.

Pe de altă parte, sindromul de tunel carpian poate reprezenta și rezultatul unor traumatisme, fie ele repetate sau nu. Fracturile sau loviturile în încheietura mâinii pot fi considerate, într-adevăr, o cauză. Însă problema poate pleca chiar și de la simpla, dar constanta folosire a tastaturii, de pildă – altfel spus, de la activitatea noastră profesională.

Profesia pacienților poate fi atât o cauză, cât și un factor de risc pentru dezvoltarea sindromului de tunel carpian. Predispoziția pentru STC crește în cazul unei persoane care își folosește în mod frecvent mâinile la locul de muncă. La fel se întâmplă și în cazul celor ce:

• adoptă o poziție incomodă a mâinii;
• strâng sau prind în mod constant obiecte;
• supun mâna unui stres mecanic repetitiv;
• folosesc echipamente ce vibrează.

Lista profesiilor cu o predispoziție pentru STC este una vastă. De la IT-iști și până la medicii chirurgi, bucătari sau pictori, cu toții sunt supuși acestui risc.

Important este să recunoaștem gravitatea acestui risc și și să înțelegem ce putem face în cazul în care dezvoltăm afecțiunea.

În cazul în care prezentăm simptomatologia specifică sindromulului de tunel carpian, însă evităm să cerem ajutor specializat, afecțiunea poate deveni ireversibilă.

Nervul median predominant este de natură senzitivă, având terminații pentru simț. În ceea ce privește inervația musculară, nervul median emite doar un ram, care se îndreaptă spre eminența tenară și mușchii palmari de la baza degetului mare. Atunci când mușchiul se atrofiază și aproape dispare, pielea devine foarte moale în zona respectivă.

Acesta este un semn cum că avem de-a face cu o compresie severă. În cazul în care aceasta nu este tratată în decurs de 5-6 luni, sindromul de tunel carpian poate deveni ireversibil. Drept consecință, se pot pierde tonusul și mobilitatea degetului mare, precum și sensibilitatea celorlalte degete afectate.

Adesea, simptomatologia STC poate fi confundată cu tendinita, tocmai de aceea testul clinic joacă un rol fundamental. Acesta poate include, de pildă:

• Testul lui Tinel: apăsăm sau lovim ușor partea interioară a încheieturii mâinii, paralel cu nervul median, pentru a descoperi prezența sau absența senzațiilor de furnicături sau amorțeală;
• Manevra Phalen: așezarea încheieturii într-o poziție îndoită;
• Evaluarea tonusului, a nivelului de slăbiciune sau de atrofiere al mușchilor în zona policelui;
• Testarea sensibilității la nivelul buricelor degetelor, cu ajutorul unui instrument special.

În cadrul Clinicii de Chirurgia Mâinii, în stabilirea diagnosticului ne folosim și de electromiografie (EMG). Aceasta testează, pornind de la umăr și terminând cu vârful degetelor, viteza cu care nervul median transmite semnalele electrice. Pentru că, uneori, electromiografia poate indica rezultate fals negative / pozitive, aceasta trebuie corelată cu anumite teste imagistice.

De pildă, ecografia de părți moi devine extrem de utilă în acest proces. Cu ajutorul său, măsurăm suprafața nervului. Dacă aceasta este neobișnuit de mare, e foarte probabil ca diagnosticul de sindrom de tunel carpian să fie unul pozitiv.

În ceea ce privește stabilirea tratamentului, pentru început, noi preferăm să optăm pentru soluțiile non-chirurgicale. Printre acestea se numără administrarea de corticosteroizi, purtarea unei orteze fixe de pumn și urmarea unor proceduri de fizioterapie. În cazul în care aceste măsuri nu dau roade, iar calitatea vieții pacienților nu se schimbă sau se înrăutățește, apelăm la operația chirurgicală.

Scopul intervenției chirurgicale este acela de a decompresa zona afectată, folosind o metodă minim invazivă. Aceasta presupune o incizie în palmă de doar 1.5 cm și se realizează sub anestezie locală.

În timpul intervenției, o parte din ligamentul care pune presiune asupra nervului median este secționat. În timpul vindecării, ligamentul se va cicatriza, permițând lărgirea canalului carpian. Întregul proces durează aproximativ 20 de minute, la finalul operației fiind adăugate 2-3 fire de sutură, iar zona fiind pansată.

Internarea pacienților se face în regim ambulatoriu, iar aceștia pot pleca acasă imediat după finalizarea intervenției.

Vindecarea plăgii operatorii ia sfârșit după aproximativ 10 zile, iar extragerea firelor de sutură se face la 14 zile de la operație. Controalele și schimbarea pansamentului compresiv se fac periodic.

Rata de apariție a complicațiilor în cazul acestei intervenții este foarte mică. Cu toate acestea, pacienții trebuie să știe că printre riscurile la care se supun se numără hematomul, cicatrizarea excesivă sau recidiva. Pentru a reduce riscul celei din urmă, e foarte important ca pacienții să respecte recomandarea de repaus timp de 6 săptămâni.

Costurile unei operații de tunel carpian în cadrul Clinicii de Chirurgia Mâinii ajung până la pragul de 500€. 

În această sumă sunt incluse atât intervenția chirurgicală și controalele postoperatorii, cât și o ședință gratuită de kinetoterapie. 

În cazul în care afecțiunea recidivează, pacientul a mai fost deja operat sau există anumite complicații, costul operației este cuprins între 800-1400€. 

Rezultatele operației minim invazive de decompresare a canalului carpian se pot resimți încă din primele zile după intervenție.

În cazul în care simptomatologia persistă, recomandăm pacienților noștri câteva ședințe de terapia mâinii. Bineînțeles, aceste ședințe sunt recomandate tuturor, chiar încă din prima zi de recuperare postoperatorie.

În cadrul acestora, pacienții execută exerciții menite să lungească tendoanele flexoare și să le îmbunătățească musculatura, folosind ortezele și fizioterapia. Tot în cadrul ședințelor de terapie a mâinii pacienții învață cum să-și corecteze poziția mâinii în viața de zi cu zi. În acest mod, aceștia își vor putea exercita profesia, fără a-și mai pune sănătatea mâinilor în pericol.

Iar pentru că vorbim despre sănătatea mâinilor la locul de muncă, iată câteva dintre sfaturile echipei de Chirurgia Mâinii în ceea ce privește prevenția sindromului de tunel carpian:

• redu tensiunea acumulată la nivelul mâinii, adoptând o poziție relaxată;
• folosește-ți ambele mâini atunci când ridici un obiect greu;
• evită mișcările repetitive sau păstrarea mâinilor în aceeași poziție pentru o perioadă lungă de timp;
• optează pentru exerciții de stretching, pentru mai multă flexibilitate;
• redu tensiunea acumulată la nivelul mâinii, adoptând o poziție relaxată;
• investește în echipamente ergonomice, care să te ajute să menții o poziție corectă și confortabilă a corpului;
• asigură-te că iei pauze de la lucrul cu mâinile în mod regulat;
• mergi la un control medical la observarea primelor simptome.

Indiferent de profesia pe care o desfășori, poți apela oricând la ajutorul medical specializat pentru a îmbunătăți starea de sănătate a mâinilor tale. Dr. Vîlcioiu, medic specialist în ortopedie și traumatologie, cu supraspecializare în chirurgia mâinii, îți poate oferi asistența medicală necesară. Programează și tu o consultație în cadrul Clinicii de Chirurgia Mâinii!