Deși reprezintă un diagnostic cu o prevalență redusă în rândul pacienților din cadrul Clinicii de Chirurgia Mâinii și nu numai, diformitatea Boutonnière, o afecțiune ce afectează degetele de la nivelul mâinii, poate produce schimbări semnificative în viețile acestora. Dincolo de disconfortul provocat și de limitările funcționale pe care le impune, nefiind tratată, efectele afecțiunii pot deveni ireversibile.
Deget în butonieră
Oasele degetelor mâinii sunt formate din 3 falange, fiecare dintre ele purtând o denumire distinctă: falanga proximală, falanga mijlocie și cea distală. Articulațiile sunt cele care unesc aceste structuri într-una singură, mai precis articulația interfalangiană proximală (AIFP) și articulația interfalangiană distală (AIFD).
Atunci când articulația interfalangiană proximală (AIFP) se află într-o poziție de flexie anormală (îndoire excesivă), iar cea distală (AIFD) într-o poziție de hiperextensie spre spate, vorbim despre diformitatea Boutonnière. Aceasta este frecvent întâlnită și sub denumirea de diformitatea în butonieră sau deget în butonieră.
Afecțiunea se dezvoltă în 3 etape principale, fiecare dintre ele având o simptomatologie specifică:
Stadiul I
Stadiul II
Stadiul III
În afara acestor indicatori, boala se poate manifesta și prin senzația de durere și umflarea zonei articulare (AIFP).
Diformitatea Boutonnière: cauze
Unul dintre cele mai frecvente motive ale apariției degetului în buton constă în ruptura bandeletei centrale a aponevrozei extensoare. Aceasta reprezintă o bandă fibroasă situată în partea posterioară a degetului și este responsabilă de îndreptarea AIFP. Odată ruptă, bandeleta nu mai poate oferi tensiunea necesară îndreptării articulației, astfel că zona este susceptibilă la deformare.
Un al doilea factor care poate influența apariția bolii este contracția ligamentului oblic retinacular. Spre deosebire de bandeleta centrală a aponevrozei extensoare, ligamentul este poziționat în partea laterală a degetului și ajută la menținerea AIFP aliniată. Contracția ligamentului trage articulația spre interior, ceea ce accentuează deformarea.
Afectarea inserției tendonului extensor poate fi și el unul dintre factorii responsabili. Tendonul extensor face posibilă mișcarea de îndreptate a degetului și este atașat pe osul din mijloc al acestuia, respectiv pe falanga mijlocie. Atunci când inserția sa este afectată, forța de îndreptare a tendonului este slăbită, favorizând apariția diformității Boutonnière.
În general, toate aceste modificări reprezintă fie rezultatul unui traumatism, fie cel al unei afecțiuni anterioare, cu precădere al artritei reumatoide. Conform unor cercetări, până la 50% dintre pacienții diagnosticați cu artrita reumatoidă dezvoltă diformitatea Boutonnière la cel puțin unul dintre degete.
Diformitatea Boutonnière: diagnosticare
În vederea stabilirii diagnosticului de deget în butonieră, pacienții trebuie să se prezinte la cabinetul medicului specialist. Este extrem de important ca aceștia să nu amâne vizita la medic, deoarece în lipsa unui tratament adecvat, diformitatea Boutonnière poate avea efecte ireversibile. De pildă, articulațiile degetului pot rămâne permanent blocate în poziția de deget în butonieră. Drept urmare, funcționalitatea degetelor afectate va fi una redusă, și la fel va fi și calitatea vieții pacienților, căci efectuarea gesturilor de zi cu zi va deveni aproape imposibilă.
În cadrul consultației efectuate, medicul va verifica în primul rând mobilitatea degetelor, evaluând gradul acestora de flexie și extensie activă (prin forțe proprii) și pasivă (cu ajutorul medicului). În funcție de rezultatele obținute, medicul poate solicita efectuarea unei radiografii. Aceasta are scopul de a confirma sau exclude alte posibile diagnostice asociate cu diformitatea Boutonnière.
Tipuri de tratament pentru Diformitatea Boutonnière
În ceea ce privește tratarea afecțiunii, metodele alese sunt recomandate în funcție de cauza și de severitatea fiecărui caz în parte. Atunci când boala reprezintă rezultatul unui traumatism, în primele 24h de la accident, degetul afectat poate fi imobilizat. Perioada de imobilizare se întinde pe durata a 3 săptămâni, iar pacienții trebuie să evite efortul fizic și ridicarea greutăților pentru o perioadă de minimum 3 luni de zile.
În schimb, tehnicile chirurgicale sunt dedicate restul cazurilor de deget în butonieră și sunt în număr de două.
Cea dintâi reprezintă reversarea bandeletei centrale, care este fie ruptă, fie slăbită. În cazul în care bandeleta are o grosime suficient de mare, se va face o incizie pe partea dorsală a degetului prin intermediul căreia bandeleta va fi separată cu grijă de țesuturile înconjurătoare și va fi ușor reorientată. În acest fel, partea sa mai groasă va fi poziționată proximal, oferind o mai mare forță de extensie. Ulterior, bandeleta este suturată la capete, pentru a rămâne în poziția corectă.
În schimb, în cazul în care bandeleta este mult prea deteriorată și subțire, se va opta pentru reconstrucția sa folosind o parte din bandeletele laterale. Incizia se realizează tot în partea dorsală a degetului, iar jumătățile mediale preluate de la bandeletele mediale vor fi suturate una de cealaltă atât proximal, cât și distal.
După intervenție, pacienții sunt supuși unui proces de recuperare care poate dura până la 6 luni. În această perioadă, degetul afectat va fi imobilizat tip de 4 săptămâni pe timp de zi și 2 săptămâni pe timp de noapte. Totodată, procesul de recuperare implică și urmarea unor ședințe de terapie a mâinii, prin intermediul cărora abilitățile motorii ale și forța degetului vor fi recuperate.
Concluzie
În cazul în care vă confruntați cu diagnosticul de deget în butonieră sau prezentați simptomele specifice acestei afecțiuni, puteți programa o consultație la cabinetul dr. Vîlcioiu aici.
Distribuiți acest articol
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
Articole asemănătoare
Un doctor bun și dedicat are curajul de a învăța de la cei mai buni, chiar dacă asta înseamnă să depășească granițele temporale...
Conform unei liste a celor mai frecvente accidentări de pe terenul de tenis, realizată de Wimbledon, cotul tenismanului se află pe primul loc...
Conform unui studiu, până la 25% din totalul leziunilor suferite în timpul practicării unui sport sunt localizate la nivelul mâinii și al încheieturii mâinii...
