De ce boala Dupuytren se numește și boala Viking?

Aproximativ 8% din populația globală se confruntă cu boala Dupuytren, cunoscută și drept boala Viking. Asocierea dintre această afecțiune și populația nordică marchează subiectul acestui articol, însă până să ajungem la acest aspect, ar trebui să înțelegem mai întâi în ce constă maladia Dupuytren. Dacă ești curios să afli mai multe despre acest subiect, atunci continuă să citești!

Boala Dupuytren este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni în cadrul cabinetului de chirurgia mâinii al Dr. Vîlcioiu. Îngroșarea anormală a fasciei palmare, respectiv a țesutului dintre piele și tendoane, reprezintă o cauză a afecțiunii Dupuytren. Altfel spus, din cauza acesteia apar nodulii de sub palmă. Acești noduli, la rândul lor, contractă degetele mâinii – cu precădere degetul mic și inelarul, iar acestea rămân într-o poziție curbată, nefirească.

Maladia poate apărea la ambele mâini și evoluează lent. Cu toate acestea, riscul de a afecta funcțiile normale ale mâinii crește pe măsură ce tratamentul specializat întârzie să apară. Boala Dupuytren poate să apară fie pe cale ereditară, fie în timp, posibil în urma consumului intensiv de tutun și alcool. Totodată, sindromul a fost asociat cu diabetul, epilepsia și cu deficiențele nutriționale, în special în cazul persoanelor de sex masculin, cu vârsta +50 ani.

Unul dintre simptomele bolii Dupuytren se rezumă la imposibilitatea de a ține mâna întinsă deasupra unei suprafețe plane. De asemenea, apariția nodulilor și a zonelor dureroase, cu aspect de șanț la nivelul degetului contractat, indică apariția acestei afecțiuni. În general, în momentul în care întâmpinați dificultăți în utilizarea membrelor superioare, este cazul să consultați medicul specialist.

Modul de manifestare al bolii Dupuytren, observat anatomic.

Există multiple forme de tratament pentru maladia Dupuytren, dintre care cea mai eficientă este intervenția chirurgicală. Procesul presupune o incizie în palmă sub anestezie locală, incizie sub care țesutul îngroșat este eliminat, astfel încât mobilitatea degetelor să fie recăpătată. După intervenție, se aplică o grefă de piele ce are rolul de a acoperi zonele deschise ale pielii.

Recuperarea se întinde pe o durată de 2-3 săptămâni. În timpul acestora, se aplică periodic pansamente și se recomandă urmarea unui tratament postoperator contra durerii. Totodată, în procesul de recuperare poate fi inclusă fizioterapia sau purtarea atelelor. Acestea au rolul de a susține mâna și de a îndrepta degetele pe timpul vindecării. Modul și durata de folosire a acestora este stabilită de către medicul specialist.

În afara intervenției chirurgicale, există și opțiunea aponovrectomiei percutanate cu ac. Aceasta face parte dintre cele mai recente soluții pe care medicina modernă le propune, urmărind separarea țesutului afectat cu ajutorul unui ac hipodermic. Acest lucru se face fără incizie, pe durata a 2 ore, sub anestezie locală. Recuperarea constă în aplicarea unor pansamente în cele 2 zile post-operatorii.

Pentru oricare dintre aceste forme de tratament, puteți apela la serviciile dr. Vîlcioiu, servicii al căror preț se încadrează între 600-800 de euro. Din păcate, nicio opțiune de tratament și niciun medic nu poate elimina posibilitatea de recidivă a bolii Dupuytren. Până la 85% dintre pacienți ajung în situația de a se confrunta din nou cu boala, în medie după 2.3 ani de la finalizarea tratamentului.

În general, atunci când ne gândim la o condiție medicală precum boala Dupuytren, ne așteptăm să regăsim doar date și studii de specialitate exacte. Cu toate acestea, maladia a reprezentat o sursă importantă pentru o serie de legende și fabule europene, dintre care cea mai cunoscută vizează povestea vikingilor. Deși nici până în ziua de astăzi specialiștii nu au identificat o cauză exactă a sindromului, din sursele folclorice reiese faptul că sursa bolii au fost vikingii.

Aceștia ar fi răspândit afecțiunea odată ce au părăsit Scandinavia și au pătruns în regiunile nordic europene, acolo unde și-au întemeiat familii cu persoane din alte popoare. La fondarea acestei teorii a contribuit chirurgul Henry Cline, cel ce a introdus afecțiunea în literatura medicală și a efectuat primele proceduri chirurgicale corective. Ulterior, Baron Dupuytren a dezvoltat observațiile aduse de acesta și a întărit și mai tare credința cum că războinicii vikingi ar fi transmis afecțiunea. (W. A. Townley)

Cu toate acestea, un studiu publicat în anul 2019 contrazice ideile celor doi medici. S-a ajuns la concluzia că nu există nicio dovadă genetică care ar putea să indice faptul că la baza bolii Dupuytren s-ar afla populația vikingilor.

Dincolo de legendele care însoțesc boala Dupuytren, aceasta rămâne o afecțiune serioasă, care necesită atenția și intervenția unui medic specialist. În cadrul Clinicii de Chirurgia Mâinii, poți beneficia de o opinie avizată și de tot ajutorul specializat de care ai nevoie. Programează și tu o consultație!